Cele mai simple lucruri, pentru noi sunt minuni! :)

Avem idealuri, dorinte, nevoi şi am vrea să le împlinim pe toate! Dar când vine rândul să o facem, conştientizăm că cele mai simple lucruri câteodată sunt minuni! Ziua de azi a debutat cu o evaluare a ceea ce am asimilat toată săptămâna, şi m-am gândit să o realizez altfel decât printr-o fişă sau o conversaţie. Aşa că, am săpat prin "grădina internet" şi am găsit o poezie care se referea exact la ceea ce urmăream eu să testez: corpul uman:

De cand am venit pe lume

Mi-a placut sa stiu de mine.

Azi am invatat, in fine,

Corpul meu din ce-i format!

In oglinda ma privesc

Si incep sa povestesc:

Am un cap rotund, vezi bine

Parul ce frumos imi vine!

Urechiuse foarte fine

Doua sunt - stie oricine

Un nas mic si o gurita

Si doi ochi de albastrita.

Vine-n continuare corpul

E legat de cap cu gatul

La corp am doua manute

Potrivite de grasute

Si mai am doua picioare

Tare-s bune la miscare!

Ei, acesta-i corpul meu

Sa-l invat nu a fost greu!

Am urmărit cât de uşor se produce achiziţia versurilor având în vedere cele studiate de noi! Şi am constatat că, dat fiind faptul familiarizării copiilor cu informaţiile conţinute de versuri despre corpul uman, ei au reşit să reţină într-un timp record versurile acestei poezii! Am fost ajutaţi şi de un invitat surpriză, "Bombonel" care s-a prezentat el însuşi pe versurile acestei poezii! Copiii au venit şi ei pe rând să îl prezinte.

 

 

Să revenim la lucrurile simple... Cât de complicat poate să fie înşiretatul unui papuc??? Vă spun eu: apropape la fel de complicat  ca săvârşirea unei minuni! Am petrecut azi mai bine de jumătate de oră încercând, explicând şi pe orice cale aş fi luat-o mi-am dat seama că azi nu am făcut decât să ne familiarizăm cu papucul şi şiretul!!! Munca noastră va continua şi mâine şi nu ne vom lăsa până nu vom reuşi(am învăţat asta de la copii), pentru că azi am simţit că numai o Flavia nu a fost de ajuns, azi aş fi vrut să pot fi măcar în 34 de locuri de-odată! Şi-atunci m-am gândit că, uitându-mă la funda unui şiret, îi pot vedea frumuseţea, perfecţiunea, utilitatea, dar niciodată nu văd câtă muncă se află în spatele ei!!!??? Oare cu câte lucruri nu procedăm la fel, oare cât de des ne lăsăm furaţi de frumuseţea lucrurilor, negândindu-ne că trebuie să mulţumim cuiva pentru că ne-a învăţat să le înfăptuim!!!??? Mulţumesc părinţilor pentru efortul depus în realizarea materialelor! Mi-aţi umplut inima, iar copiilor timpul în mod eficient! Sunteţi grozavi şi de neînlocuit!

 

 

 

 

 

Nu a fost uşor, dar temelia e acum puternică, iar mâine vom putea trece mai departe! Poate ne mai ajutaţi şi acasă, copilul cu un papuc, părintele cu altul şi să lucraţi în paralel. Astfel îmi veţi da şansa, ca până la finalul zilei să reuşesc imposibilul de a fi lângă fiecare copilaş atât de drag sufletului meu...

Până una alta, să nu uităm! 

"Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea."John W. Whitehead